Prin sentința pronunțată în cauză, Judecătoria Jibou a dispus achitarea clientului nostru, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, reținând în esență că prin probatoriul administrat nu s-a putut dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că persoana care ar fi condus autovehiculul pe drumurile publice ar fi fost clientul nostru.
În acord cu apărările formulate, s-a arătat că în condițiile în care clientul nostru nu a fost oprit în trafic şi identificat de către vreunul dintre agenții constatatori prin proceduri specifice de legitimare a conducătorului auto bănuit de comiterea unei infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului în cuprinsul procesului – verbal de constatare a infracțiunii, precum este cea că a fost observat clientul nostru la volanul autoturismului în cauză sau că unul dintre agenții de poliție 1-ar fi văzut pe clientul nostru la volan, suprimă semnificativ din valoarea probantă a celei mai importante probe în acuzare.
De asemenea, s-a reținut că problema principală în ceea ce priveşte acuzația adusă clientului nostru este aceea că urmărirea penală s-a desfășurat foarte încet, nefiind administrate suficiente mijloace de probă timp de doi ani și jumătate de la începerea urmăririi penale şi s-a omis administrarea de mijloace de probă esențiale, precum luarea amprentelor din autoturism.
Drept urmare, s-a dat eficiență principiului prezumției de nevinovăție, prin pronunțarea soluției de achitare în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală.
Curtea de Apel Cluj a respins apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou și a menținut soluția de achitare pronunțată în cauză.
